Inspiratie, Noutăți

Criogenie

criogenie

Timpul. Atat de abstract si totusi atat de prezent in constiinta tuturor. “Nu am timp”, “Daca as mai avea putin timp…”, “Sigur, daca-mi fac timp..”

Zilnic folosim aceste expresii, stiind ca trebuie sa ne conformam si sa incercam sa-i facem fata.

Timpul nu se opreste. Inainteaza obsesiv, hotarat, soldateste. Ne streseaza si ne pune in permanenta intr-o cursa contra..timp.

Dar daca l-am ingheta? In acelasi fel in care Bucuresti-ul a fost “glazurat” de un strat de gheata zilele acestea…

Exista oare un ceas-originar? unul care nu se strica niciodata si care face lumea sa rasune tic tac, tic tac…?

Oare daca l-am gasi…si l-am ingheta…am avea in sfarsit parte de o pauza?

O pauza in sensul curat, un rastimp in care sa rasuflam usurati si sa ne bucuram de liniste, fara sa ne uitam la ceas, stresati ca mai sunt  5 minute.

Dar odata inghetat motorul acestui ceas…am putea sa-l repunem in functiune? Ne-am dori oare sa iesim din atemporalitate si sa ne intoarcem la febra citadina, de care am vrut cu atata ardoare sa scapam?

Cu certitudine, timpul are sensul lui…in marea organizare universala, si acel sens nu poate fi decat inainte 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.